„Avem un imn** lung!”

Maximilian Nicu a avut o prestație decentă miercuri, împotriva maghiarilor. Mijlocașul de la Hertha Berlin pare, într-adevăr, un câștig pentru tricolori. Max e complet schimbat față de tânărul timid care prindea doar 7 minute la meciul de debut, disputat în aprilie, cu Austria (1-2), în preliminariile Mondialelor.

Max, cum e după primul meci ca titular pentru România?
Ca experiență, a fost frumos. Dar azi (n.r. – miercuri) a fost un meci pentru Marian Cozma, iar la început a fost foarte trist. 

S-a văzut că v-a emoționat ceremonia…
Nu m-am așteptat să fie atât de impresionant. Aveam lacrimi în ochi. Apostol plângea când a văzut imaginile cu Cozma și m-a luat și pe mine plânsul.

„Mi-a spus Chivu că au pus tot imnul“

La puține minute după ceremonie ai avut parte și de un moment pe care îl așteptai de mult. Ai ascultat imnul pentru prima oară.
A fost frumos și lung. Mi-a zis Cristi (n.r. – Chivu) că l-au pus pe tot. Eu știam doar primele strofe, pentru că văzusem pe net doar varianta scurtă. Oricum, a fost iarăși un moment impresionant.

După imn a venit meciul cu maghiarii…
Eu cred că ei știau cum jucăm și era normal să fie dificil. Pentru mine a fost și mai complicat, eram prima dată titular, am învățat anumite lucruri și cred că pe viitor nu vor mai fi probleme.

Ți se potrivește stilul de joc al României?
Da, pentru că Lucescu are mult din Favre (n.r. – Lucien Favre, antrenorul de la Hertha Berlin). E bine, pentru că nu o iau de la zero, cu un sistem nou.

Acum ai avut ocazia să joci alături de Chivu…
Pe mine m-a impresionat foarte mult Cristi, ca jucător și ca lider. Acum l-am cunoscut personal, deși am mai vorbit la telefon încă de dinaintea meciului cu Serbia. Îmi place că e foarte amabil cu toți colegii, și când îl vezi cum îi motivează pe cei din jur, te atașezi de el. Are o calitate pe care mulți nu o au: când spune ceva, nu se mai pun întrebări.

Cu ce ai rămas după seara cu Ungaria?
Sunt mândru pentru că am jucat primul meci ca titular. Când îmi dau seama că m-au văzut părinții mei, toți apropiații… Și mă gândesc că acum doi ani nici nu visam la ce trăiesc acum! (zâmbește) Chiar și așa, cu imnul lung.